GRADUATION
HIGHLIGHTS 2022
Varii Artiști
Iul 14 – Aug 25, 2022
TEXT
Expun absolvenții:
Monica Ioana Aghion (grafică, coord. conf. dr. Cezarina Caloian);
Irina Gabriela Ceghe, Ștefania Ciobanu, Adrian Cojocaru (pictură, coord. prof. dr. Mihai Tarași);
Elena Dingă (ceramică, coord. lect. dr. Ramona Biciușcă).
Instalarea lucrărilor este supervizată de asist. dr. Cristina Moraru.
Monica Ioana Aghion, Alienare, (grafică, coord. conf. dr. Cezarina Caloian)
Tema alienării este doar una dintre multiplele subiecte emoționale care mă fascinează și îmi dictează practica artistică. Tema alienării a fost abordata din diferite perspective, de la o perspectivă artistică la o perspectivă politică, sau socială; în teoria lui Karl Marx fiind descrisă înstrăinarea oamenilor față de aspecte ale “esenței-speciei”, ca o consecință a traiului într-o societate cu clase sociale stratificate. Pentru mine, alienarea reprezintă, simbolic, sursa mea principala de inspirație, motivând cercetarea sinelui în raport cu societatea, lumea noastră interioară, trăirile pe care nu reușim mereu să le exprimam în mod direct sau clar, complexitatea acestei lumi interioare, vaste, înfricoșătoare dar și plina de o frumusețe unică și neprețuita ca valoare formativă și ca sursă de inspirație.
Adrian Cojocaru, Toată ziua prin oraș, (pictură, coord. prof. dr. Mihai Tarași);
Lucrările din cadrul proiectului de licență „Toată ziua prin oraș” reprezintă scene imaginare generate de incursiunile citadine ale artistului. Procesul de cercetare artistică a experienței urbane asumă în acest caz logica post-procesării fotografiilor personale prin manipulare digitală, decupare, juxtapunere, modificare cromatică în noi aranjamente picturale. Universul propus susține scenarii alternative proiectate de artist asupra ideii de oraș-palimpsest. Lucrările încearcă să surprindă o metamorfoză perpetuă, care reprezintă logica de evoluție a spațiului urban. Proiectul artistic constituie o tematizare a noilor posibilități de a locui mai bine lumea, iar spațiul narativ produs este menit a fi un factor formator de dialog.
Ștefania Ciobanu, Spațiu la pachet, (pictură, coord. prof. dr. Mihai Tarași);
Proiectul de licență Spațiu la pachet este unul de natură confesională și face referire la modul meu de a percepe anxietatea. Parcurgerea unui proces interior de cunoaștere a propriilor stări are ca scop atingerea unui anumit nivel de echilibru, prin acceptarea acestora, în primă fază, iar ulterior prin căutarea unor soluții. Acest studiu poate fi perceput drept o căutare a posibilităților de evadare dintr-o realitate alternativă pe care am construit-o sub aspectul unui spațiu tridimensional care să îmi ofere stabilitate și siguranță la nivel mental. În urma realizării faptului că starea de anxietate a devenit dominantă, influențându-mi o mare parte din acțiunile cotidiene, am luat decizia de a mă informa cu privire la această prezență afectivă. Am început să îmi creez propriul meu cub pentru a mă proteja și am ajuns astfel să îmi claustrez ascendența către libertate. Acest proiect m-a făcut să realizez că pot aborda mai multe perspective asupra vieții.
Irina Gabriela Ceghe, Magány, (pictură, coord. prof. dr. Mihai Tarași);
Lucrarea Magány reprezintă o sinteză a unor percepții subiective asupra individului aflat într-o căutare acerbă a autocunoașterii, urmărind evidențierea singurătății ca prim pas spre solitudine. Ajuns într-un moment în care a rămas pradă singurătății, individul are două variante. Prima să accepte și să o modeleze în solitudine, cea de-a doua fiind acceptarea rolului de victimă a sorții. Singurătatea și solitudinea sunt același lucru, perspectiva din care individul privește situația este cea care diferă. Subiectul ales, precum și metoda de abordare nu a însemnat doar cunoașterea unui fenomen social prezent în toate timpurile, ci și o metodă de autocunoaștere. Compoziția realizată într-o manieră monocromă este influențată de caracterul specific al sentimentului singurătății, obiectivul acestei lucrări fiind acela de a sistematiza o serie de idei și percepții, atât proprii cât și generale, cu intenția de a spune povestea unor trăiri la care individul este expus.
Elena Dingă, Singur, în lumina albă, (ceramică, coord. lect. dr. Ramona Biciușcă).
Instalația de artă „Singur, în lumina albă” primește titlul după unul din versurile poetului Emil Brumaru și încearcă să redea privitorului senzațiile trăite, simțurile trezite, corzile vibrate, luminile și umbrele nedespărțite, texturile mângâiate, într-o experiență multisenzorială, creatoare de amintiri durabile ridicate pe fundamentul stării de prezență, de autocunoaștere, de regăsire. Privitorul este chemat sa fie atent la tot ceea ce percepe, să trăiască în imanența locului, pierzând dimensiunile anterioare și ulterioare de pe axa timpului, obligându-l să se supună acuității momentului prezent, dictaturii clipei care cere imperativ a fi trăită. Astfel, instalația mizează pe provocarea receptorului în a culege, în sensul de perceptio, multitudinea senzațiilor accesibile prin materialul ceramic dispus in perdele sunătoare formate din sute de module de gresie albă, în complementaritate cu efectele de lumină, sunet, textură și cuvinte ale materialelor accesorii. Este o încercare de a apropia opera de artă de spectator și de a-l transforma pe acesta în participant activ, în actor, mai mult chiar, în coautor.